blogul. nou, proaspat. si nu vorbesc despre o leguma

Weekend-ul trecut am fost impreuna cu mai multi colegi si prieteni la Sibiu pentru a vedea ,,Faust”-ul lui Silviu Purcarete. ,,Faust” este poate cea mai buna piesa jucata la ora actuala in Romania asa ca am reusit sa conving 20 de persoane sa vina. Aratam pe cele doua randuri ocupate ca o clasa de elevi.

Nu o sa povestesc despre cum am petrecut (sambata –plimbare in oras si muzeul satului, duminica – Balea Lac) ci o sa ma restrang la ceea ce devine un fenomen national, intarzierea. Consider intarzierea ca fiind o lipsa de politete asa ca incerc (si reusesc de fiecare data, cu exceptii din motive extrem de serioase) sa fiu la timp la intalniri. Totusi, exista o forma a intarzierii ce se contureaza din ce in ce mai puternic, intarzierea cu girofarul.

Sambata seara, la ora 19.00 trebuia sa inceapa piesa Faust. La 18.55, aproape toata lumea era in scaune fiind cunoscuta punctualitatea germana a Teatrului din Sibiu. Toate locurile erau ocupate mai putin sase dintre ele, bine pozitionate. La ora 19.05, lumea se uita curioasa, la 19.10, privirile erau mirate si putin ingrijorate, la 19.15, cu totii ne dam seama ca intarzierea are legaruta cu locurile libere, la 19.20 intra in sala, d-na Raluca Turcan, deputat de Sibiu, Alexandru Paleologu, Ministrul Culturii si mai multi oficiali sibieni cunoscuti pentru antecedentele onirice la premierele Teatrului ,,Radu Stanca”.

Este deranjant ca 300 de oameni reusesc sa ajunga la timp la o piesa iar cei ce beneficiaza de binecuvantarea girofarului se dovedesc incapabili de asa o performanta. Si nu este prima data cand salile si actorii asteapta oficialitati ce de multe sunt incapabile sa inteleaga piesa la care au fost invitati. Anul trecut, tot la Sibiu o sala l-a asteptat pe fostul Ministru al Culturii Adrian Iorgulescu o jumatate de ora pentru a vedea ,,Experimentul Iov” iar multe din piesele din cadrul FITS-ului intarzie nu datorita perfectionismului regizorului ci a intarzierii girofarului. Incep sa cred ca poate e timpul sa intarzii si eu la sectia de votare.

Evenimentele de la Chisinau (pentru ca este greu de catalogat si multi s-au grabit sa-i spuna revolutie) isi au originea in alienarea Pardidului Comunist Moldovean (PCRM) fata de problemele si in special dorintele votantilor.

Situatia politica de la Chisinau este foarte delicata deoarece, desi Partidul Comunist a castigat alegerile, actualul presedinte, Vladimir Voronin, fiind la al doilea mandat nu mai poate fi ales de catre Parlament conform Constitutiei. In acelasi timp, in campania electorala s-a vorbit putin, daca nu deloc, despre cel ce-l va urma pe Voronin asa ca este de asteptat ca in interiorul PCRM sa se dea o lupta pentru succesiunea la putere (tinand cont de faptul ca partidul este plin de oportunisti), lupta ce, coroborata cu demonstratiile din Chisinau, poate sa duca la pierderea puterii.

O alta varianta, ar fi prelungirea mandatului lui Vladimir Voronin avand ca motivare tocmai demonstratiile violente din aceasta perioada. In mod sigur, aceasta a doua solutie va duce la izolarea si mai acuta a Republicii Moldova la scara europeana.